Hallo Helmut,aber das erfordert viel Mut, Geduld und viel Erfahrung, und davon hast du als Profiklet [...] » El caminito del rey
Teodore, cand am trait in Romania, dupa copilarie, visam si-mi doream sa plec in strainatate, sa-mi [...] » Ich hab noch 1000 Treume - Mai am inca 1000 vise.
Da domnule, parca nici n-ar fi corect sa ni se indeplineasca toate visele, am contrazice infinitatea [...] » Ich hab noch 1000 Treume - Mai am inca 1000 vise.
Am si eu o colectie de flori montane, pe care am reusit sa le si identific cu ajutorul internetului, [...] » La Campanella - Clopotelul. Vara a urcat si ea la munte.
Mi se cam ''limba plimba-n gura'' cand citesc aceste localitati, dar peisajul e de poveste si mai e [...] » Alta Badia, pe bicicleta. (Mountainbiken)
Hallo Helmut,sehr schöne Präsentation mit wunderschönen Bildern aus den schönsten Bergen Europas [...] » Alta Badia, pe bicicleta. (Mountainbiken)
Din nou amintiri ! Frumoase amintiri mi se deruleaza in fata ochilor. Cand am parcurs Canyonul Sam [...] » Chania.
Beautiful, thank you 👍 [...] » RAYONS D'OR
Multumesc ,pentru atentia acordata prezentarii,pentru frumoasele aprecieri venite din partea unui ex [...] » Knossos
O excelenta lectie de istorie din trecutul civilizatiei Grecesti si al omenirii, cu fotografii expli [...] » Knossos
Wunderschöne Bilder, danke Helmut 👍🚴 [...] » Die Alpenrose - Trandafirul de Munte - Rhododendronul.
Very nice 😀 👋 [...] » Villages fleuris vus par un cycliste
Facerea cortului.
364 vizualizari
151 vizualizari
142 vizualizari
141 vizualizari
135 vizualizari
135 vizualizari
131 vizualizari
Comentarii (2)
Iosi S. Avni
Comentariu la "Exodus / Ieşirea 26"
Studiul Bibliei nu e chiar atât de simplu, iar Biblia Ortodoxă Română e tradusă cu nenumărate greşeli şi nici traducerea lui Cornilescu nu-i scutită de erori.
Astfel acest autor nu face altceva decât a răspândi mai departe erorile. Nu cred că există o casă cu adevărat creştină să nu aibă o carte a Bibliei. Astfel acest autor le aduce la cunoştinţă doar poze şi nimic mai mult. Greşelile rămân intacte!!!
În acest capitol 26 al Ieşirii în propoziţile următoare apare:
1. "Cortul insa sa-l faci din zece covoare de in rasucit si de matase violeta, stacojie si visinie; in tesatura lor sa faci chipuri de heruvimi alese cu iscusinta.
2. Lungimea fiecarui covor sa fie de douazeci si opt de coti, si latimea fiecarui covor sa fie de patru coti: toate covoarele sa aiba aceeasi masura.
3. Cinci covoare se vor uni la un loc si celelalte cinci iar se vor uni la un loc.
4. Apoi sa faci cheotori de matase violeta, pe marginea covorului din capatul jumatatii intai de acoperis, si tot asemenea cheotori sa faci pe marginea covorului din urma de la cealalta jumatate de acoperis."
Corectări şi observaţii:
1 – "Covoare" nu e întocmai ceea ce scrie în Biblia originală, adică dacă era vorba de covoare trebuia să apară în ebraică "Şatiach - pl. Ştikhim", însă este scris: "Ieriot" ceea ce înseamnă foi de ţesătură, uneori draperii nu covoare în orice caz. Aceste ţesături sunt descrise ca fiind compuse din fire răsucite: un fir de in şi 3 fire de lână, în total 4 X 6 = 24 fire răsucite din care se va face pânza de culoare bleu şi violet. Nefiind vorba de mătase , stacojie şi nici vişinie. Iar Heruvimii vor fi brodaţi cu gândire pe aceste pânze prin lucru de mână.
2 – Lungimea fiecărei ţesături (nu covoare) să fie de 28 de "coţi"... Măsura unui cot în părţile României valora între 63,7 – 66,4 cm, măsură socotită de la cot până la închieura palmei. Pe cănd în Biblie este vorba de măsura antebraţului de la cot până la vârful degetului mijlociu numită: "Ama" fiind egală doar de 48cm, măsurată la un om de talie mijlocie. Deci putem zice cu aproximaţie 0,5 metri.
4 – Din nou "cheotorii" nu e specificat că sunt făcuţi din mătase ci din aceleaşi fire răsucite (24) din in şi lână de culoare bleu. Iar cheotorii i-aş numi mai în curând: "găici sau agăţătoare" fiind făcuţi din fire răsucite şi nu găuri într-un material.
Mă opresc aici, căci nu-mi permite spaţiul de a continua, cu toate că acest autor m-a denumit "Satană" şi să piei din calea sa, mai revin din când în când pentru a vă atrage atenţia la aceste lucrări mediocre, care nu aduc niciun aport vrednic adevăratei Biblii Sfinte.
Iosi S. Avni
Iosi S. Avni
Din cele cercetate şi cunoscute, după Conficius, istoria mătăsii începe în anul 2640 î.Hr.
Abia în sec III î.Hr. cam 2340 de ani de la apariţia mătăsii, aceste ţesături chinezeşti încep de a fi exportate în întreaga Asie şi desigur în Africa peste mai mult timp.
Secretul firului de mătase şi a ţesăturilor sale mai este păstrat cu stricteţe până în secolul I d. Hr.
Exodul spun cercetătorii, ar fi avut loc între anii 1570 şi 1290 î.Hr.
Astfel în niciun caz Tabernacul descris în această prezentare cât şi în Biblia Ortodoxă Română, nu putea fi confecţionat în niciun caz din ţesături sau fringhii cu fibre de mătase.
Biblia originală descrie clar că aceste ţesături au fost fabricate din fibre răsucite, unul de in şi 3 de lână ori 6 în total 24 de fibre. Deci din in şi lână!!!