O splendoare a naturii cum numai ea poate crea. Minunat loc. Norocul omenirii este ca ea se afla ata [...] » Catedrala de marmura din Patagonia (Chile)
Multumes mult Teodora pentru urarile de ziua mea de nastere , Luna Mai Dorul meu nu se va inplini ni [...] » Mi-este dor de acasa.
Teo, și eu îți mulțumesc!Îți doresc o zi cu multe reușite!Cu mult drag,Cristina [...] » Ce frumos - Tania Turtureanu
Lumea este plina de locuri minunate, create de natura , in timp. Si natura este un mester mult mai t [...] » Catedrala de marmura din Patagonia (Chile)
Un templu azuriu creat de natură, Catedrala de Marmură, frumoasa rețea de peșteri, este o minune [...] » Catedrala de marmura din Patagonia (Chile)
Multumesc d-na Teodora pentru comentariul placut si aprecierile lasate sub creatia mea.Eu ador acest [...] » Alba Iulia - Catedrala Incoronarii
Alba Iulia este unul dintre cele mai vechi, mai frumoase și mai interesante orașe din țară, un a [...] » Alba Iulia - Catedrala Incoronarii
„Dorul!? Nu știu... Cred că nu trece niciodată. Amintirea este un permanent dor.", scria Ileana [...] » Mi-este dor de acasa.
Cristina, draga mea, mă bucur că avem gusturi comune! Și pe mine m-a încântat acest cântec int [...] » Ce frumos - Tania Turtureanu
Super 👍 [...] » Lac d'Annecy à 4 mains
„ADEVĂRAT A ÎNVIAT!” vă răspund și eu, dl. Teodor, la strămoșescul salut! Noi, la oraș, [...] » Un Paste Luminat
Bună ziua, dl. Teodor și bine v-am găsit!Vă rog să-mi scuzați întârzierea răspunsului, dar [...] » Călător pe drumuri europene (2) - Polonia (Zakopane și Cracovia)
In culisele mistificarii istoriei nationale. Monumentul de la Adamclisi era ridicat inainte de navalirea trupelor romane. El comemoreaza victoria populatiei autohtone!.
10 aprecieri
7 aprecieri
6 aprecieri
4 aprecieri
3 aprecieri
190 vizualizari
174 vizualizari
153 vizualizari
147 vizualizari
124 vizualizari
109 vizualizari
101 vizualizari
Comentarii (8)
Helmut Guertler
Exceptionala Lucrare !
N-am cuvinte de lauda ca sa-mi exprim incintarea la citirea acestei adevarate disertatii asupra unei faze din trecutul nasterii poporului Roman.
Diegis iti multumesc mult pentru acest minunat pps.
Sincere felicitari Helmut
Radu Neacsu
Frumoasa lectie de istorie si de perseverenta in a se alatura efortului pe care romanii seriosi si cinstiti il fac pentru a aseza lucrurile pe fagasul istoriei adevarate a poporului nostru.Nu avem prea multe dovezi palpabile de continuitate pe aceste meleaguri,dar ce avem trebuie cautat si pus in valoare.Stralucita savanta Zoe Dumitrescu-Busulenga motiva prin lipsa timpului,romanii fiind ocupati cu lupta permanenta impotriva invadatorilor de tot felul.Eu cred ca totusi au mai avut timp.
FELICITARI DEOSEBITE AUTORULUI ,CU TOT RESPECTUL.!
rcalin
Draga Diegis ,
Iata o prezentare extrem de documentata si inedita ! Fiind pasionata de istorie am vizionat-o cu mare interes .
Am vizitat si eu monumentul acum citiva ani si am avut privilegiul unei discutii cu ghidul de acolo , un domn Ene in virsta , un erudit pasionat de istoria locului . Mi-a dat multe detalii despre care sursele din prezentare nu pomenesc . Ma refer de plida la cei 3700 de soldati romani care si-au lasat oasele acolo , despre metropola romana construita la citiva km de monument , se pare cea mai importanta din Dobrogea la vremea aceea , etc. Mi se pare ciudat ca nu a pomenit nimic despre alte ipoteze privind monumentul .
Un lucru ramine cert : prezentarea aceasta de exceptie .
Numai bine ,
Rcalin
Diegis
Dragii mei, va multumesc tuturor pentru opiniile exprimate. Ma bucura, desigur, daca un material montat de mine reuseste sa starneasca controverse si discutii, pe marginea subiectului abordat. Aceasta este si intentia mea atunci cand ma aplec asupra unor obiective sau momente din istoria nationala sau mondiala. Dorinta de a sparge ingetarea, monotonia, aplatizarea, mintilor contemporanilor ce se multumesc sa "ia totul de-a gata", servit frumos si convenabil de catre unii, total interesati in ascunderea adevarului. Adevarul trebuie cautat continuu iar faptele, bune sau rele, asumate de fiecare individ sau natiune; numai asa avem sansa unei vieti mai bune, in pace si respect reciproc.
Rcalin, pentru tine un scuccint raspuns; Nu sunt in masura sa raspund la intrebarea daca ghidul nu cunoaste adevarurile prezentate in pps (prin plafonare, automultumire, etc) sau nu vrea sa ramana pe drumuri acum la batranete (nu uita ca sefii lui sunt politicieni si doctoranzi care si-au luat titlurile tocmai pe tezele negate de noile dovezi, si care fac "slus" pentru un mic ciolanas oricarui ideolog mondial). Cat priveste prezenta romana pe aceste meleaguri... nimeni nu o neaga! Opinia majoritar acceptata este aceea ca imparatul Traian ierna cu trupele in timp ce Decebal realizeaza o alinta intre armata daco-geta si cele ale sarmatilor si germenilor. Afland de alianta Traian trimite trupe pentru destramarea acesteia. Prima lupta se da cu sarmatii, pe locul ei ridicandu-se o cetate, Nicopol. Urmeaza o noua lupta cu alta parte a coalitiei, undeva in Dobrogea (Adamclisi). Noua batalie este pe cale sa fie castigata de armata aliata numai ca un corp de armata romana reuseste sa ajunga in ultimul moment si sa rastoarne balanta victoriei. Aici au luptat ostile cotropitoare imperiale, calareti si pedestrii, la fel ca si garda personala a imparatului. Batalia de la Adamclisi, se considera ca, a fost hotaratoare pentru soarta razboiului daco-roman din 101-102. Guvernatorul Manius Laberius Maximus ramane in provincia, pe care o conduce pentru a sterge urmele dezastrelor pricinuite de razboaie, in timp ce Traian i-si conduce trupele, epuizate, catre teatrul, intrerupt, din Mtii Orastiei, unde primavara avea sa continue inclestarea armata.
Numele celor peste 3800 de osteni pierduti din partea invingatorului au fost grupati pe peretii de piatra ai unui altar, ridicat langa monument. Cifra este simbolica, fiindca au fost mult mai multi soldati din legiuni si trupe auxiliare care au cazut pe campul de lupta, dar al caror nume au ramas pentru totdeauna in anonimat (oare cati au pierit din trupele coalitiei?). In fruntea celor cazuti in lupta, pentru Roma, se afla un important personaj militar, un ofiter de rang superior al carui nume cade in lacuna pe marea inscriptie, dar care, dupa deductii logice, nu poate fi decat comandantul spatelui, acel preafectus castrorum care si-a jertfit viata intervenind in lupta in ultimul moment, ceea ce a facut ca batalia sa se transforme dintr-o infrangere intr-o victorie, pentru romani evident. Osemintele sale, se pare ca au fost inhumate, cu fastul cuvenit rangului sau, in mausoleul care se inalta la nord de monument cu cca 50 metri, realizat din pamant, lemn si piatra de aceeasi provinienta locala ca si monumentul. Este un mormant mare, de forma conica -initial- cu diametrul la baza de 46,13 m si o inaltime de 7,10 m, alcatuit din patru inele concentrice realizate din piatra si mortar, in maniere diverse. A fost ridicat in 102. A fost gasita o groapa centrala cu un diametru de 1,2m. In apropiere au fost descoperite doua schelete ce apartin secolelor V-VI e.n. Din groapa au disparut atat urna de incineratie cat si orice alt element ce ar putea ajuta la identificarea unor date certe.
La cca 250m, in punctul in care acum apare o pata alburie de piatra, parca un tumul aplatizat, se gaseste altarul militar funerar. Cercetat fiind, din el s-a descoperit doar baza rascolita, cu cateva trepte, si placi cu inscriptiile numelor soldatilor mai sus mentionati. Nu se conoaste forma sau marimea dar se estimeaza o forma prismatica, cu latura la exterior, la prima treapta, de 15.95m. Fetele exterioare aveau latura de 12,42m. Nu se cunoaste forma acoperisului. De la altarul original sau pastrat cateva piese decorative ce indica ridicarea lui imediat dupa anul 102. Sa pastrat fragmentar si inscriptia "Imparatul Caesar, fiul divinului Nerva, Nerva Traianus, Augustul, invingator al germanilor, invingator al dacilor, investit cu puterea tribuciara pentru a saptea oara, consul pentru a patra oara, Parintele Patriei, spre slava si amintirea preavitejilor barbati care au pierit luptand pentru statul roman in razboiu dacic ...". Nu se cunoaste numele conducatorului mormantat aici, impreuna cu cei 3800 soldati, dar se stie ca era original din Pompei, orasul inghitit de cenusa Vezuviului in 79 e.n. Alaturi de numele soldatilor figureaza si locul obarsiei. Deasemenea s-au gasit trecute n
rcalin
Draga Diegis ,
Multumesc mult pentru explicatii . Crede-ma , le-am citit de citeva ori pentru ca mi s-au parut a fi o comoara de informatii , acea lume disparuta este fascinanta ...
sanda michaela
Minunat
Imi pare doar rău că nu pot pune nota 20
Mulţumesc
Diegis
Sunteti foarte generoasa! Va multumesc sincer si ma bucur ca mai sunt, inca, oameni in cautarea adevarului istoric!
Numai bine va doresc!
Averio (V.I.)
Este doar o intimplare ca astazi 12 august 2017, revad cu acelasi interes subiectul Adamclisi. Am vazut monumentul, dar una este sa-l vezi si alta sa-i afli povestea pietrelor tacute, inca nedeslusita corect- voit sau nu- de atitia ani.
Explicatiile din comentarii date de Diegis maresc valoarea prezentarii in fata iubitorilor de istorie in general si a celei dacice/românesti, in special.
Istoria ramine si pentru mine „cea mai frumoasa poveste”, asa cum ii place sa spuna dl.prof, istoricului, Adrian Cioroianu.
Cu respect si admiratie