Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO) a propus un plan de protejare a bunurilor culturale și naturale din lume, prin Convenția privind Protecția Patrimoniului Mondial Cultural și Natural, aprobată în 1972. Patrimoniul mondial UNESCO din România include în prezent în lista sa șase situri culturale (Bisericile pictate din nordul Moldovei, Bisericile de lemn din Maramureș, Cetățile dacice din Munții Orăștiei, Mănăstirea Horezu, Centrul istoric al Sighișoarei, Satele cu biserici fortificate din Transilvania) și două situri naturale (Delta Dunării și Pădurile seculare și virgine de fag din Carpați și alte regiuni ale Europei). România are și șapte elemente pe Lista Patrimoniului Imaterial (Ritualul călușului, Doina, Ceramica de Horezu, Colindatul de ceată bărbătească, Feciorescul de Ticuș, Meșteșugul covoarelor tradiționale de perete și Practicile culturale asociate zilei de 1 Martie). 1. Bisericile pictate din nordul Moldovei – partea a treia - Biserica “Sfântul Gheorghe” (Biserica “Mirăuți”) – Suceava, este o biserică ortodoxă construita în secolul al XIV-lea și apoi reconstruită în secolul al XVII-lea. Biserica este situată pe locul cunoscut în vechime sub numele de “Dealul Tătarilor“. Biserica a fost construită de către domnitorul Petru I Mușat, între anii 1375-1391, și a servit ca prim sediu al Mitropoliei Moldovei. - Biserica „Adormirea Maicii Domnului” – Mănăstirea Humor este una din cele mai vestite ctitorii ale evului mediu romanesc. Biserica a fost ridicată în 1530 de logofătul Toader Bubuiog și pictată în 1535 de echipa meșterului Toma.