UNESCO a propus un plan de protejare a bunurilor culturale și naturale din lume, prin Convenția privind Protecția Patrimoniului Mondial Cultural și Natural, aprobată în 1972. Patrimoniul mondial UNESCO din România include în prezent în lista sa șase situri culturale (Bisericile pictate din nordul Moldovei, Bisericile de lemn din Maramureș, Cetățile dacice din Munții Orăștiei, Mănăstirea Horezu, Centrul istoric al Sighișoarei, Satele cu biserici fortificate din Transilvania) și două situri naturale (Delta Dunării și Pădurile seculare și virgine de fag din Carpați și alte regiuni ale Europei). România are și șapte elemente pe Lista Patrimoniului Imaterial (Ritualul călușului, Doina, Ceramica de Horezu, Colindatul de ceată bărbătească, Feciorescul de Ticuș, Meșteșugul covoarelor tradiționale de perete și Practicile culturale asociate zilei de 1 Martie) 2. Bisericile de lemn din Maramureș-partea a patra -Biserica de lemn “Sfinţii Arhangheli Mihail și Gavril” din Rogoz - Este bogat împodobită cu decoraţii ce atrag privirea şi surprind, căci pe lângă brâul în formă de funie răsucită şi rozetele solare, tipice bisericilor maramureşene, apar şi simboluri laice, cum sunt capetele de grinzi de la streaşină ce au forme diverse, cel mai adesea de cal, sau elementul zoomorf ce ar putea reprezenta un cap de bour stilizat. -Biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” din Șurdești-Șisești - Denumirea de “catedrală de lemn” i se potriveşte pe bună dreptate, dacă ne gândim doar la înălţimea ameţitoare a turlei, de 54 de m.(de trei ori mai mult decât lungimea ei), comparabilă cu Catedrala Sfântul Ștefan din Viena sau Domul din Milano.