Interesanta aceasta tema a podurilor... Desi, sa spun drept, am ajuns la concluzia ca sunt mai salbatic din fire: as fi preferat muntii cu care ne-ai obisnuit in locul acestor jungle urbane.
Oricare ar pozele de background insa, cugetarile acestea ascund mult adevar!
Asa este Admin... si eu as fi preferat fotografiile mele personale de pe munte in loc de aceste backgrounduri, dar tocmai aceste poduri mi-au dat idea sa fac acest pps cu tema cugetari. Cugetarile le-am luat din Germana si traducerea este cam la liber. Greutatea a fost la melodie, la marimea ei, dar am rezolvat´o si pe asta. Ma bucur ca ti-a placut si-ti multumesc pentru apreciere. Servus Helmut
Citatul meu preferat, din cele scrise în pps, este cel al lui Gabriel García Márquez: „Nu înceta niciodată să zâmbeşti, nici chiar atunci când eşti trist, pentru că nu se ştie cine se poate îndrăgosti de zâmbetul tău.” Îl scriu de multe ori când transmit mesaje cu conținut amuzant, sigur, nu pentru partea cu „îndrăgostitul”, ci ca să le amintesc oamenilor că ar fi cazul că zâmbească mai des, fiindcă, printre multele beneficii aduse, zâmbetul este și cel mai bun medicament. N-am văzut printre imaginile cu poduri deosebite, unul care îmi place mult și pe care am visat la un moment dat, meditând, ca tine în acest pps, la viață și efemeritatea ei. Este vorba despre Podul Alexandru al III-lea, ridicat pentru a uni malul stâng de malul drept al Senei, podul cu cele mai multe decorațiuni din Paris și o minune a ingineriei secolului XIX, construit din oțel și decorat generos în stil Art Nouveau, cu elemente inspirate din heraldica franceză și rusă: cu felinare și sculpturi reprezentând heruvimi, nimfe și cai înaripați, iar la fiecare capăt, podul are statui de 17 m înălțime. Mulțumesc și te felicit, Helmut, pentru toate momentele de frumos transmise, aici și în celelalte pps-uri, postate în ultima perioadă! Cu stimă, Teodora Buiță
Multumesc Teodora ca ai revenit pe site cu deosebitul tau comentar si mi-ai apreciat pps-ul dar mai ales cugetarile. Personal nu cunosc nici unul, in afara de cel de la Heidelberg, din podurile din PPs. Intentia mea n-a fost sa prezint ,frumusetea, inaltimea, lungimea sau renumele unui pod, ci legatura lor cu prietenia. Un pod leaga doua maluri, doua stanci, sau doua inimi,doua suflete. In Germana exista pentru asta expresia "Brücken des Lebens", titlul pps-ului. Am sa caut si am sa ma uit la fotografiile cu podul Alexandru al III-lea din Franta,care,dupa spusele tale, pare a semana cu podul de peste raul Nekar din Heidelberg. Cu deosebita stima Helmut
Pentru putea adauga comentarii trebuie sa te autentifici.
Lumea noastra
Avem peste 30300 prezentari PowerPoint (format pps, pptx sau ppt, ppsx) primite de la 1081 de persoane. Prezentarile sunt grupate in 29 de categorii.
Comentarii (4)
Admin
Interesanta aceasta tema a podurilor... Desi, sa spun drept, am ajuns la concluzia ca sunt mai salbatic din fire: as fi preferat muntii cu care ne-ai obisnuit in locul acestor jungle urbane.
Oricare ar pozele de background insa, cugetarile acestea ascund mult adevar!
Helmut Guertler
Asa este Admin... si eu as fi preferat fotografiile mele personale de pe munte in loc de aceste backgrounduri, dar tocmai aceste poduri mi-au dat idea sa fac acest pps
cu tema cugetari. Cugetarile le-am luat din Germana si traducerea este cam la liber.
Greutatea a fost la melodie, la marimea ei, dar am rezolvat´o si pe asta.
Ma bucur ca ti-a placut si-ti multumesc pentru apreciere.
Servus
Helmut
Teodora Buiţă
Citatul meu preferat, din cele scrise în pps, este cel al lui Gabriel García Márquez: „Nu înceta niciodată să zâmbeşti, nici chiar atunci când eşti trist, pentru că nu se ştie cine se poate îndrăgosti de zâmbetul tău.” Îl scriu de multe ori când transmit mesaje cu conținut amuzant, sigur, nu pentru partea cu „îndrăgostitul”, ci ca să le amintesc oamenilor că ar fi cazul că zâmbească mai des, fiindcă, printre multele beneficii aduse, zâmbetul este și cel mai bun medicament.
N-am văzut printre imaginile cu poduri deosebite, unul care îmi place mult și pe care am visat la un moment dat, meditând, ca tine în acest pps, la viață și efemeritatea ei. Este vorba despre Podul Alexandru al III-lea, ridicat pentru a uni malul stâng de malul drept al Senei, podul cu cele mai multe decorațiuni din Paris și o minune a ingineriei secolului XIX, construit din oțel și decorat generos în stil Art Nouveau, cu elemente inspirate din heraldica franceză și rusă: cu felinare și sculpturi reprezentând heruvimi, nimfe și cai înaripați, iar la fiecare capăt, podul are statui de 17 m înălțime.
Mulțumesc și te felicit, Helmut, pentru toate momentele de frumos transmise, aici și în celelalte pps-uri, postate în ultima perioadă!
Cu stimă,
Teodora Buiță
Helmut Guertler
Multumesc Teodora ca ai revenit pe site cu deosebitul tau comentar si mi-ai apreciat pps-ul dar mai ales cugetarile. Personal nu cunosc nici unul, in afara de cel de la Heidelberg, din podurile din PPs.
Intentia mea n-a fost sa prezint ,frumusetea, inaltimea, lungimea sau renumele unui pod, ci legatura lor cu prietenia. Un pod leaga doua maluri, doua stanci, sau doua inimi,doua suflete. In Germana exista pentru asta expresia "Brücken des Lebens", titlul pps-ului.
Am sa caut si am sa ma uit la fotografiile cu podul Alexandru al III-lea din Franta,care,dupa spusele tale, pare a semana cu podul de peste raul Nekar din Heidelberg.
Cu deosebita stima
Helmut