Patrimoniul mondial UNESCO din România include în prezent în lista sa șase situri culturale (Bisericile pictate din nordul Moldovei, Bisericile de lemn din Maramureș, Cetățile dacice din Munții Orăștiei, Mănăstirea Horezu, Centrul istoric al Sighișoarei, Satele cu biserici fortificate din Transilvania) și două situri naturale (Delta Dunării și Pădurile seculare și virgine de fag din Carpați și alte regiuni ale Europei). România are și șapte elemente pe Lista Patrimoniului Imaterial (Ritualul călușului, Doina, Ceramica de Horezu, Colindatul de ceată bărbătească, Feciorescul de Ticuș, Meșteșugul covoarelor tradiționale de perete și Practicile culturale asociate zilei de 1 Martie) - Cetatea medievală Sighișoara, obiectiv UNESCO din anul 1999, este una dintre cele mai frumoase și mai remarcabile cetăți medievale din Europa. Cetatea datează din secolele XIV-XVII și este una dintre puținele cetăți medievale încă locuite din Europa și singura de acest gen din România. Zidurile şi turnurile cetăţii au fost construite treptat de la mijlocul sec. 13, după marea invazie mongolă din 1241. Zidul cetăţii, cu o lungime de 930 m, a început să fie construit prin 1350 cu o înălţime iniţială de 4 m, mărită cu încă 3-4 m în sec. 15, înălțimea zidului pe alocuri atingea și 15 metri. Zidul a avut 14 turnuri (fiecare aparţinând câte unei bresle) şi 4 bastioane, din care în prezent mai există 9 turnuri şi trei bastioane.