Patrimoniul UNESCO-Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității
Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO) a propus un plan de protejare a bunurilor culturale și naturale din lume, prin Convenția privind Protecția Patrimoniului Mondial Cultural și Natural, aprobată în 1972. Patrimoniul mondial UNESCO din România include în prezent în lista sa șase situri culturale (Bisericile pictate din nordul Moldovei, Bisericile de lemn din Maramureș, Cetățile dacice din Munții Orăștiei, Mănăstirea Horezu, Centrul istoric al Sighișoarei, Satele cu biserici fortificate din Transilvania) și două situri naturale (Delta Dunării și Pădurile seculare și virgine de fag din Carpați și alte regiuni ale Europei). România are și șapte elemente pe Lista Patrimoniului Imaterial (Ritualul călușului, Doina, Ceramica de Horezu, Colindatul de ceată bărbătească, Feciorescul de Ticuș, Meșteșugul covoarelor tradiționale de perete și Practicile culturale asociate zilei de 1 Martie). - Patrimoniul Cultural Imaterial Universal include tradiţiile şi expresiile orale, limba ca vector principal, artele spectacolului, practicile sociale, ritualurile şi evenimentele festive, cunoştinţele şi practicile referitoare la naturã, la univers şi la tehnicile legate de meşteşuguri tradiţionale. Lista Patrimoniului Cultural Imaterial UNESCO a luat naştere oficial în anul 2008, potrivit unei Convenţii pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, încheiatã la Paris pe 17 octombrie 2003.
Comentarii (5)
Adrian TOIA
Asa cum am spus si intr-un alt comentariu din seria de pps Patrimoniul UNESCO-Romania, realizate de Cipri, apreciez in mod deosebit ideea, documentarea si punerea in pagina (slides) deloc usoara, a acestui amplu proiect (in mai multe episoade) de prezentare si valorificare a specificului national si a contributiei remarcabile a Romaniei si locuitorilor sai, la Patrimoniul universal...
Nu sunt suficiente notele si felicitarile pe care le merita Cipri, in primul rand pentru initierea unui astfel de proiect national, si in al doilea rand, pentru realizarea lui efectiva, pana la capat...
Invit pe toti cei care vad aceste pps sa nu uitam munca si pasiunea care stau in spatele realizarii lor.
Si sa-i multumim lui Cipri pentru el.
Cipri
Mi-am dorit foarte mult să duc până la capăt acest proiect pe care l-am început încă din timpul verii. Colindând prin tară am constatat ca acest adevărat tezaur național nu este suficient cunoscut nemaivorbind că la multe dintre aceste situri se poate ajunge foarte greu. De aceea acum, când comemorăm 100 de ani de la evenimentul politic major al anului 1918; desăvârșirea statului național român, realizată prin unirea provinciilor românești cu România am considerat că este bine să aduc în atenție contribuția românească la Patrimonial Mondial.
Pe lângă aceste obiective, Lista Tentativă a României include alte obiectivele care au potențial de a fi înscrise în Lista Patrimoniului Mondial: Ansamblul rupestru de la Basarabi-Murfatlar, Bisericile bizantine şi post-bizantine din Curtea de Argeş, Biserica „Sfântul Nicolae” din Densuş, Biserica „Sfinții Trei Ierarhi” din Iaşi, Ansamblul monumental „Constantin Brâncuşi - Calea Sufletelor Eroilor” din Târgu-Jiu, Mănăstirea Neamţ, Centrul istoric al oraşului Alba Iulia, Centrul istoric al oraşului Sibiu, Culele din Valahia Mică, Vechile sate Hollókő şi Rîmetea şi împrejurimile lor, înscriere transnaţională Ungaria şi județul Alba, Peisajul cultural minier Roşia Montană, Masivul Retezat (doar unele suprafețe din Parcul Național Retezat), Vârful Pietrosul Rodnei, Situl paleontologic de la Sânpetru inclus în Geoparcul Dinozaurilor „Țara Hațegului”. Pe Lista reprezentativă a Patrimoniului Imaterial al Umanităţii au fost iniţiate procedurile pentru introducerea iei româneşti.
Iţi multumesc Adrian TOIA pentru aprecierea pe care ai dat-o încă de la început acestui proiect şi te asigur că nu am uitat de sugestia ta şi anul viitor o voi pune în practică.
La ceas aniversar pentru naţiune să ne mândrim cu mostenirea pe care ne-au lasat-o stramoşii, să o preţuim şi s-o sporim prin valorificarea specificului naţional.
La mulţi ani, România !
Bunul Dumnezeu să binecuvânteze România şi pe toţi românii !
Adrian TOIA
Succes Cipri in prezentarea – promisa si anuntata – a acestui serial valoros in una/doua limbi de circulatie internationala.
Avand in vedere structura pps-urilor postate pe NICEPPS, cu texte explicative mai putine (care pot fi traduse sau preluate din wikipedia in limbile respective) si cu mai multe imagini reprezentative pentru subiectul fiecarui pps, va fi o munca mult mai usoara decat cea depusa pana acum.
Merita sa afle cat mai multa lume ce valori deosebite exista in Romania.
Astept cu rabdare, sa vad aceste pps pe un website din alte tari.
Angelica1
LA MULTI ANI ROMANIA !
LA MULTI ANI DRAGI ROMANI !
Un roman adevarat ,felicitari Cipri pentru munca
depusa si mult succes si spor in ce urmeaza !
O seara frumoasa.numai bine,Angelica!
Cipri
Două ştiri pe care le aşteptam de multă vreme:
«Comitetul Interguvernamental pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, reunit la Rabat, Maroc, a decis includerea dosarului "Arta cămăşii cu altiţă - element de identitate culturală în România şi Republica Moldova" în Lista Patrimoniului Imaterial al Umanităţii.»
«Comitetul Interguvernamental pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii, reunit la Rabat, în Maroc, a decis înscrierea în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii a Tradiţiilor de creştere a cailor de rasă lipiţană din cele şapte ţări (Austria, Bosnia şi Herţegovina, Croaţia, Italia, România, Slovacia, Slovenia şi Ungaria), în care acest patrimoniu este păstrat activ şi neîntrerupt.»
Aşadar în zi de mare sărbătoare, 1 decembrie 2022, Patrimoniului Cultural Imaterial UNESCO a fost îmbogăţit cu "Arta cămăşii cu altiţă" şi "Tradiţia de creştere a cailor de rasă lipiţană", astfel celor 21 de diaporame, pe care le-am dedicat Patrimoniul mondial UNESCO din România la Centenarul Marii Uniri, se vor mai adăuga încă două în curând cu speranţa că şi celelalte dosare depuse de către România vor fi aprobate.