Prin poeziile sale, Simon Jack introduce tresăririle inimii în ritmurile mişcărilor articulate. Poeziile sale exprimă suferinţele unei inimi pe care marginile realului nu sunt capabile să o înţeleagă. Chinuri ce sunt scrise pe aripi ce bat, pe flori ce se deschid, pe sâni ce abia mijesc, sau pe ziduri uitate de vreme... Și toate acestea, într-o voluptate specială, a lui, rămânând prizonier peste hîrtia sa... care corespunde simţirilor intime ale sufletului său.