POVESTEA GHIOCELULUI
Primăvara înseamnă speranţă, viaţă, culoare, iubire, gânduri frumoase, poezia sufletului. Florile ies la lumină, prind viaţă. Va spun o poveste frumoasă, plină de culoare, de speranţă, de bucurie. O poveste pentru cei mici. Celor mari şi celor mici, vă doresc tuturor o primăvară plină de lumina, parfumul florilor să vă invăluie sufletele iar bucuriile să vă urmeze paşii oriunde. Cu mult drag, Cristina.
Comentarii (3)
Lyo-Angela
Multumesc frumos Cristina,o primavara minunata tie si tuturor cu sanatate ! :)
Cristina G
Angy, şi eu îţi mulţumesc.
Să-ţi fie viaţa ca o veşnică primăvară!
Cu mult drag,
Cristina
Cristina G
Pentru că oricine are o poveste, şi Maria Sa - Ghiocelul, are una. Foarte frumoasă, într-atât de frumoasă, încât eu i-am dedicat, cu câţiva ani în urmă, un clip, aşa cum îmi place mie.
Vă doresc tuturor o primăvară ca-n poveşti, cu multă sănătate, voie bună, fără griji, dacă se poate.
Cu mult drag şi respect,
Cristina G.
https://www.youtube.com/watch?v=0Lbh4ZHQHdc
Povestea ghiocelului
“A fost odată o Rază De Soare – era chiar fata cea mai mică şi răsfăţată a astrului luminos. Şi, tocmai pentru că era cea mai mică şi mai răsfăţată, tatăl ei o lăsa să zburde pe unde îi dorea inima.
Şi, iată că, într-o bună zi, Raza De Soare a hotărât să se plimbe într-o grădină. Acolo era Raiul pe pământ, nu altceva!
Flori, care mai de care mai colorate şi mai parfumate, se unduiau sub adierea blândă a vânticelului cald de primăvară!
- Ce-ar fi să aleg eu o floare frumoasă, pe care să mi-o prind în păr?- a spus Raza De Soare. Şi, repezită cum era, s-a năpustit asupra grădinii, a cules o floare şi s-a înălţat din nou în văzduh.
Toate florile din grădină au privit mirate către cer şi au început să murmure:
- Aţi văzut-o? Era frumoasă? Avea rochie de aur? Ce floare o fi ales prinţesa?
- Cu siguranţă că a cules un trandafir – a spus un trandafir mare, catifelat şi roşu, pe care boabele de rouă străluceau ca diamantele în soare.
- Ba eu cred că a fost una dintre noi – a murmurat o lalea galbenă, iar suratele ei dădeau din capete, încântate.
- Nici vorbă de aşa ceva! – le-a retezat-o un crin mândru. A fost unul dintre fraţii mei. Nu vedeţi ce frumoşi şi parfumaţi suntem?
Până şi o violetă mică, dar într-adevăr splendidă, a susţinut că Raza De Soare culesese o violetă, si nu altceva!
Numai într-un colţ de grădină cineva plângea. Era un ghiocel mic si firav, a cărui codiţă fusese ruptă de trena rochiei de aur a prinţesei.
Cum Raza De Soare nu era departe, l-a auzit şi i-a părut tare rău. Şi a rostogolit pe obrajii ei de aur o lacrimă ca o perlă, care a căzut pe codiţa cea ruptă a ghiocelului, vindecând-o pe dată.
-Biată floricică firavă, îmi pare tare rău că te-am făcut să suferi! Ce dorinţă vrei să-ţi îndeplinesc pentru a-mi repara greşeala?
- Nu vreau nimic, a răspuns ghiocelul, lăsându-şi frumosul căpşor în jos.
Dar nu a fost numai atât. Prinţesa-Rază De Soare a venit lângă ghiocel şi i-a spus aşa:
- Nu vrei frumuseţea trandafirului, parfumul crinului, strălucirea lalelei?- a insistat Raza De Soare.
- Bine, a încuviinţat ghiocelul. Dacă vrei într-adevăr să-mi faci un dar, dă-mi voie să răsar primul dintre toate florile, de sub zăpada rece, iar parfumul meu abia simţit să-i facă pe oameni să se bucure şi să ştie că a venit primăvara!
Şi chiar aşa a fost. Raza De Soare l-a sărutat pe ghiocel şi vraja a fost făcută. Apoi a dispărut în înaltul cerului, de unde venise. De atunci, ghiocelul este prima floare care ne zâmbeşte dintre peticele de zăpadă în fiecare primăvară şi toată lumea ştie că vremea cea urâtă este pe sfârşite”.
http://www.didactic.ro
Cristina G. http://www.nicepps.ro/prezentare-powe...
Muzica: Felix Mendelssohn Bartholdy– Spring Song