Poate ați auzit, la prietenii mai în vârstă, întrebarea retorică: „Unde sunt zăpezile de altădată?”, atunci când iernile erau ierni, iar ninsorile, ninsori. Ei bine, la origine, expresia avea un cu totul alt sens. Astăzi, ce-i drept, interogația retorică „Unde sunt ninsorile/zăpezile de altădată” și-a mai pierdut din substanța metaforică, suferind, ca în numeroase cazuri, un transfer de sens. Expresia a călătorit până la noi tocmai din Evul Mediu Târziu, atunci când François Villon a folosit-o pentru prima dată în „Balada doamnelor de altădată” („Ballade des dames du temps jadis”). Această întrebare încheie fiecare strofă a baladei și are valoare de simbol, fiind și cheia de interpretare a întregii opere. De fiecare dată, melancolicul Villon se întreabă retoric: „Où sont les neiges d’antan?”, adică „Unde sunt ninsorile de altădată?”.