Vasile Voiculescu-10 sonete de iubire
William Shakespeare a publicat în 1609 un ciclu de 154 (CLIV) de sonete. Sonetele 1-126 par a fi adresate unui tânăr, sonetele 127-152 Doamnei brune (Dark Lady), iar ultimele două conțin reflecții generale despre dragoste. Cu titlul sugestiv, "Ultimele sonete închipuite ale lui Shakespeare în traducere imaginară" Vasile Voiculescu a (re)trăit frământările iubirii, care ajunge de la adorare la disperare și despărțire, în ciclul de 90 sonete datate 1954-1958, publicate postum, și numerotate cu tâlc, nu îmtâmplător, de la CLV la CCXLIV, în continuarea ciclului de 154 (CLIV) sonete a lui Shakespeare... Cu mulți ani în urmă am cumpărat, dintr-o mică librărie uitată pe o străduță prăfuită a unui orășel din Transilvania, prima editie a acestui volum de sonete... De atunci le-am citit și recitit de zeci de ori... Ceea ce invit să facă și iubitorii de POEZIE, de pe NICEPPS, privind împreună cu autorul în OGLINDA IUBIRII și în OGLINDA TIMPULUI...
Comentarii (6)
Catrinel
Bună ziua, d-le Adrian Toia!
Sunt abonată la acest site de foarte mulți ani dar niciodată n-am simțit dorința a scrie ceva și asta nu pentru că nu mi-ar fi plăcut PPS-urile pe care le promovați dar niciodată nu am simțit o apropiere mai mare ca la acest PPS. La fel ca și d-voastră,și eu am achiziționat această carte de la o mică librărie din Zalău aceste sonete imaginare, plăcându-mi mult sonetele lui W. Shakespeare. Am cumpărat-o și nu mi-a părut rău. Le-am citit si recitit de multe ori ca si d-voastră și de aceea mi-a făcut mare plăcere ( la fel ca multe altele) să le recitesc și în lucrarea d-voastră! Poate ve-ți continua și cu celelalte pentru a ne încânta, pe unii ca noi, ce iubim aceste sonete si poezia în general!
Vă doresc numai bine și sănătate multă! Catrinel S.
Adrian TOIA
Bună ziua Doamnă Catrinel S.,
Sunt foarte plăcut impresionat de prezența și cuvintele Dvs. ca nouă persoană care face comentarii pe NICEPPS, după zece ani...
Există mai mulți iubitori de poezie pe site, și am primit cu recunoștință comentarile și aprecierile lor la celelalte pps cu poezii de autori români și străini pe care le-am realizat în timp.
Sunt cam aceeași de fiecare dată, și de aceea mă bucur că ați venit între noi...
Pentru mine, ediția din 1964 a Sonetelor lui Voiculescu, a fost o descoperire care mi-a infrumusețat multe momente din anii care au trecut de atunci...
Am așteptat în ultimii ani, ca autor de pps, să găsesc Ideile și Imaginile care pot ilustra aceste „mărgăritare” poetice, născute din Iubire, de Iubire și despre Iubire, ca monadă a lumii și existenței noastre.
Pentru cele zece sonete din acest pps, poate în parte le-am găsit, pentru altele voi mai căuta și aștepta...
Până atunci, voi reciti iar și iar, sonetele inchipuite în traducerea imaginară a lui Voiculescu, întrebându-mă cu „adânca mea smerire” :
„Stric oare faimei tale? Îngăduie să-ți spun,
Oceanule de geniu ce-neci chiar și uitarea.
........................................................................
Dar tu esti soare vesnic: o clipă poți ierta
Să fiu o biată gâză jucând ln raza ta.”
Cu multe mulțumiri
Adrian Toia
Angelica1
Ma lupt sa scap iubirea de patimasul trup,
Sa n-o mai sorb cu ochii,sa n-o mai musc cu gura...
Minunat !
Felicitari Adrian ,ca de obicei un pps. pe placul meu !
Ca mai presus de fire,putand sa o rastoarne,
Iubirea e esenta eternitatii-n carne.
O seara frumoasa,Angelica.
Adrian TOIA
Angelica1, observ că îți plac sonetele lui Voiculescu...
Sonetului pe care l-ai citat, ca să confirmi că a fost un pps pe placul tău, eu răspund citiindu-ți alt sonet din acest pps care sper să-ți înspire aceleași felicitări. Mulțumesc anticipat...
„Din clarul miez al vârstei râd tinereţii tale,
Trufaşa-ţi frumuseţe în faţă o privesc
Şi ochilor tăi, aştri tulburători de cale,
Opun intensu-mi geniu în care se topesc.”
„Nu-mi număr anii, seva nu stă în gingăşie:
Cu ideala forţă mi-apropii ce mi-e drag,
Înjug virtuţi şi patimi la marea poezie
În care, fără urme de pulbere târzie,
Te-amestec şi pe tine cu sila; pentru mag,
Pământul n-are margini, nici cerurile prag.”
Teodora Buiţă
Vasile Voiculescu, poetul român care, după 1948, a suferit cumplit pentru convingerile sale democratice, devenind deţinut la vârsta de 74 de ani, şi luându-i-se dreptul de a publica, a lăsat o operă literară de mare rafinament artistic, din care fac parte şi „Ultimele sonete închipuite ale lui Shakespeare...”.
Cele 90 de sonete constituie o monografie închinată „paradisului şi infernului iubirii", după cum le descrie criticul Ovid S. Crohmălniceanu.
Impresionant modul în care este descrisă forța iubirii, ca în superbul „Sonetul CLXXXIII”:
„Mereu cerşim Vieţii ani mulţi, aşa-n neştire,
Ne răzvrătim, ne plângem de piericiunea noastră,
Şi încă nu-nţelegem că fără de Iubire
Se veștejeşte Timpul în noi ca floarea-n glastră;”.
„Sonetul CLXXVIII” este de asemenea deosebit de frumos, iar cu imaginile romantice şi fondul muzical ales în ton cu versurile, prezentarea este cu adevărat încântătoare. Fiind o mare iubitoare de poezie şi cum îmi plac mult şi sonetele lui Vasile Voiculescu, am vizionat prezentarea cu mare bucurie!
Calde felicitări și sincere mulțumiri, Adrian, pentru momentul de frumos oferit!
Și fiindcă se apropie sărbătoarea iubirii, a vieții, a speranței, cu momentele sale de înaltă şi sensibilă trăire spirituală, prin Naşterea Domnului nostru Iisus, Cel care este este întruchiparea Iubirii Eterne, îți doresc să te cuprindă magia Crăciunului, să ai parte de clipe speciale, să fii sănătos și fericit, împreună cu cei dragi!
Iar Noul An, să fie unul mai frumos și mai bun decât cel care pleacă, să-ți împlinească toate așteptările și să-ți aducă și multă inspirație, ca să ne încânți iar cu noi lucrări minunate!
Sărbători fericite! La Mulţi Ani!
Cu stimă,
Teodora Buiță
Adrian TOIA
Sincere mulțumiri Teodora pentru comentariul tău la acest florilegiu de sonete Voiculescu, și pentru numeroasele urări din pragul Sărbătorilor de iarnă.
Voiculescu este o descoperire și o pasiune poetică veche pentru mine și am așteptat ani până am îndrăznit să adun o parte – doar o parte ! - din inegalabilele lui sonete de iubire într-un pps cu soluții imagistice cât mai expresive.
Poate că într-o zi din viitor, eu sau altcineva va îndrăzni din nou, pentru aceleași sau și pentru alte din Sonetele lui...
Nu știu de ce ai tăcut atât de mult timp dar știu că ești o constantă susținătoare a sentimentelor de iubire și a poeziilor despre și cu iubire.
De aceea nu mă mir că ai stat pe NICEPPS până la ore tarzii din noapte, și spre dimineață. ca sa vezi pps-urile autorilor care îți plac și pe care îi respecți.
Îți urez ție și familiei tale ca și Crăciunul și Noul An, să fie bune, în toate.