Ultimele comentarii scrise de roryta

Îţi multumesc, Doru. Din (ne)fericire, fac parte din generatia "de aur", căci aşa eram numiţi noi, cei ce abia terminam liceul în 1989. Comentariul precedent l-am dedicat în special părinţilor noştri, pentru că aş putea să afirm fără să greşesc prea mult că noi suntem cam ultima generaţie care a învăţat la şcoală noţiunile considerate de-acum arhaisme: respect, onoare, virtute, bună cuviinţă etc.
Suntem ultima generaţie care a mai răsfoit dicţionarul din pasiune, suntem ultima generaţie care a citit cărţi în format hârtie şi tot ultimii care am mai purtat uniforme şcolare până în cl. a XII-a.
Însă, toate acestea sunt amintire. O amintire încă vie pentru mine, o amintire cu care mă mândresc şi pe care mi-aş dori să i-o pot inocula copilului meu. Şi din nou îmi răsună în urechi întrebarea perpetuă: oare într-un ocean mocirlos, plin de rechini, se poate dezvolta armonios şi micul meu delfin?
Aş vrea să cred totuşi că, în timp, semnul întrebării s-ar putea metamorfoza într-un simplu punct.
Îţi mulţumesc.

Comentariu la Cum sa ne iubim batranii, data: 01.10.2010, 13:03

Unii oameni se consideră mai bătrâni decât sunt în realitate. Alţii, dimpotrivă, li se pare că întineresc pe zi ce trece.
Şi într-un caz şi în celălalt, totul depinde de ceea ce simţi tu, ca om, în interior.
Uneori, când tristeţile te cuprind, când se ţin lanţ şi crezi că totul s-a sfârşit sau, mă rog, este aproape de final, simţi că îmbătrâneşti fără să vrei, îţi simţi sufletul ridat, plin de acele cute adânci, ostile, ce nu-ţi dau pace.
În alte situaţii - e adevărat, mai rare - când te simţi fericit, parcă sufletul îţi zburdă, te simţi uşor precum un fulg de nea şi ai sentimentul de zbor spre înălţimi, fără fluctuaţii, fără goluri de aer: întinereşti!
Nimeni nu este bătrân în adevăratul înţeles al cuvântului şi asta doar pentru că senectutea atrage după sine înţelepciunea. Ori nimeni nu este suficient de înţelept pe acest pământ, în afară de Budha, probabil, care de spune că a fost într-adevăr înţelept. Restul, noi toţi, marea masă a omenirii, avem câte ceva hâd în concepţii, în gândiri. Altfel, am ajunge una cu Divinitatea şi am cunoaşte toate enigmele lumii.
Dar poate că e mai bne aşa, poate că Dumnezeu ne-a dat o inteligenţă limitată tocmai, pentru a crea infinitatea ce ne desparte.
Totuşi, când ai câteva decenii de viaţă în spate, poţi cel mult să te autonumeşti experientat. Dar nu bătrân.
Tinerii, aceşti zmei ai erei în care trăim, au impresia că timpul este de partea lor, neimaginându-şi că, de fapt, timpul lucrează în defavoarea tuturor şi, deci, implicit, şi a lor. Ei nu ştiu un adevăr, nu ştiu să traducă în sferele minţii lor fraza: "Senectute, numele tău adevărat este chibzuinţa!"
Cu toate astea e bine că fiecare din noi avem o anume şansă: de a încerca să atingem chibzuinţa.
Pentru cei care o au deja, nu ne rămân decât două cuvinte: ONOARE şi RESPECT!

http://muzicadirectpenet.blogspot.com/

Comentariu la Cum sa ne iubim batranii, data: 30.09.2010, 15:57