MAMA(BZN & Jantje Smit)
156 aprecieri
Pentru a aprecia si/sau adauga la favorite prezentarea, trebuie sa fii autentificat.
MAMA - îngerul nostru păzitor. Şi-ar da şi viaţa pentru noi. Iar noi, chiar dacă suntem mame sau bunici, la rândul nostru, tot pe mama o iubim, o respectăm, o venerăm. Îi rostim numele de când ne-am născut, o avem în suflet şi gând oriunde şi oricând. Ne-a ajutat la greu, vine o vreme când trebuie s-o ajutăm. Şi cred că nu este prea târziu să le spunem mamelor noastre cuvintele magice: MAMA, TE IUBESC! Dedic acest clip tuturor mamelor, de orice vârstă, cu o melodie ce nu are vârstă. O melodie pe care o ştim cu toţii. Varianta de faţă, BZN & Jantje Smit, este plină de sensibilitate, delicateţe, aşa cum este şi MAMA.
Vizualizari: 14973 in total, 3 pe zi
Descarcari: 874 in total, 0 pe zi
Comentarii (30)
Licorna
Dragă Cristiana,
Ai realizat prin acest pps un foarte emoţionant omagiu adus femeii.
Bravo şi La mulţi ani de 8 martie !
Lyo-Angela
Se spune despre mama orice in sensul bun al cuvantului,desii sunt si situatii care intrece orice inchipuire uneori; insa e foarte bine cand se ocupa de educatia copiilor."Ce puternica e iubirea de mama!Chiar daca vede rautate din partea copiilor ei,ea indura cu resemnare,dar nu-i poate dusmani sau ura. "
SOFOCLE(496-405 i.e.n.)
Multumesc foarte mult Cristina se spune ca cei mai frumos vizionezi la urma ceea ce am si facut. La multi ani! sanatate si numai impliniri :) cu drag Angy
Cristina G
Multumesc, Licorna, si La multi ani si tie!
La acest omagiu adus femeii, ti-ai adus si tu contributia, din plin. Iti multumesc mult si pentru asta.
Cu mare drag,
Cristina
Cristina G
Angela, draga mea, si eu iti urez din toata inima La multi ani, cu sanatate, optimism si voie buna.
Despre Mama, iubirea si sacrificiul ei nu au margini. Realizam asta, doar atunci cand devenim si noi mame, la randul nostru.
In viata, nu totul este roz. Iar iertarea vine tot din partea mamei. Iarta dar uneori nu uita. Si continua sa-si iubeasca copilul, sa-l indrume, asa cum a facut si mama ei...
Iti multumesc mult, Angela.
Cristina
Teodora Buiţă
Felicitări, d-na Cristina şi mulţumiri! Frumos subiectul şi minunate imaginile şi muzica, la fel ca în toate lucrările dvs.!
Am doar o mică observaţie: probabil din neatenţie, vi s-a strecurat o greşeală, aţi scris de două ori “nu vei mai fii niciodată singură”, corect fiind “nu vei mai fi niciodată singură”.
Sper să îmi interpretaţi intervenţia ca pe un ajutor, ca să corectaţi lucrarea, fiindcă e prea frumoasă, ca să nu aibă şi un text perfect!
Şi fiindcă subiectul tratat e atât de sensibil şi delicat, având-o pe cea mai iubită fiinţă, vreau să închei cu un citat dintr-un eseu deosebit de frumos, dedicat femeii, de Daniel Roxin: „Ca să înţelegi cine e EA cu adevărat, ridică-ţi privirea până la începutul tuturor lucrurilor, căci în EA vei găsi matricea din care s-a născut, cândva, totul. Ea este dătătoarea de viaţă, poarta dintre lumi, păstrătoarea tainelor existenţei.
Dacă pricepi cine este EA cu adevărat, aşează-te cu adoraţie la picioarele sale şi iubeşte-o până la sfârşitul vremurilor şi dincolo de aceasta!...”
Vă doresc o primăvară minunată, plină de frumos, lumină şi culoare, care să vă înflorească în suflet cu iubire, întregul an!
Cu prietenie,
Teodora Buiţă
Cristina G
Multumesc, Teodora.
De obicei sunt atenta la regulile de gramatica, la modul de exprimare, la detalii...
Normal ca din neatentie s-a strecurat aceasta greseala si stiu si de ce. Dar nu am nicio scuza, puteam verifica mai cu atentie.
Din nou iti multumesc si iti doresc si eu o primavara frumoasa.
Cristina
Helmut Guertler
Cit poate fi mai perfid : Intai critic apoi laud !!!!
Este si aceasta una din multiplele calitati ale Femeii mult laudate ?
Lipsa de tact sau pur si simplu invidie ?
PPS-ul mi- placut tare mult ! poate cel mai reusit din colectia de 8 Martie.
Multumesc. Cu stima si apreciere.
Cristina G
Am vazut intr-un comentariu recent al doamnei Teodora Buita, ca a observat mai multe nereguli ortografice la mai multi autori de pps-uri.
Explicatia, din punctul meu de vedere, este aceea ca unii autori au ceva “vechime” de cand au terminat scoala, printre ei numarandu-ma si eu.
Noi nu am invatat, cu ani in urma, ca dupa fiecare semn de punctuatie se lasa un spatiu. Pe “vremea noastra” nu se scria legat “niciuna”, "niciunul" etc.
Si iar vorbesc din punctul meu de vedere. Asa cum am spus si mai sus, incerc sa fiu atenta la regulile de gramatica si de ortografie, la redactarea unui text. Sa ma autoeduc, si din punct de vedere gramatical. Dar nimeni nu este perfect, se mai intampla si “scapari”.
Este adevarat ca noi, odata veniti aici, prin ce facem, prin ce spunem, suntem expusi criticilor. Si uneori, poate chiar cineva are de invatat din ce realizam noi.
Daca imi veti urmari textele scrise in 2011-2013, veti vedea prin ce difera fata de cele din 2009-2010. Tocmai prin invatarea acestor reguli. Dar asa cum spuneam, nimeni nu este perfect...
Domnule Helmut, cu tot respectul, va multumesc pentru aprecieri. Stiu cat sunteti de exigent in ceea ce priveste un pps.
Mi-ati facut o frumoasa surpriza.
Cu aceeasi stima,
Cristina
Teodora Buiţă
Pardon, dl. Helmut, dar nu a fost vorba de nicio critică, ci doar, aşa cum am şi precizat, în calitate de colegi de site, s-a vrut “un ajutor, fiindcă e prea frumoasă lucrarea, ca să nu aibă şi un text corect”!
Fiind filolog, probabil că la mine e vorba mai mult de o defecţiune profesională, când văd ceva frumos, îmi place ca totul să fie perfect şi sunt convinsă că d-na Cristina a înţeles ce am dorit să-i transmit!
Aşa că, aţi face bine să nu mai veniţi cu astfel de interpretări, nu mai băgaţi zânzanie între colegi, că nu e frumos! Noi, autorii de pps, ne străduim să oferim picături de frumos, să aducem lumină şi culoare în viaţa altora, nu suntem la concurs, nu primim bani pe munca depusă, facem totul doar din dorinţa de a-i bucura şi pe alţii, şi ca atare, nu-i văd locul cuvântului atât de urât, numit “invidie”, pe care v-aţi permis să-l folosiţi aici!
Şi apoi, din moment ce lucrările mele s-au bucurat tot timpul de apreciere şi mereu mi-au fost lăsate comentarii frumoase şi pertinente, chiar credeţi că e cazul să nutresc asemenea sentimente degradante, de care mă acuzaţi?
Iar în ceea ce privesc observaţiile, ideile, propunerile venite din partea colegilor sau vizitatorilor acestui site, eu le privesc ca pe ceva constructiv, care mă ajută să mă perfecţionez şi… nu altfel!
Cum nu îmi stă în caracter să vorbesc urât sau să jignesc, aşa cum faceţi dvs., prefer să mă abţin şi de data aceasta, lăsându-i pe alţii să aprecieze şi să judece!
Şi apropo de comentariul lăsat, vreau să vă vin şi dvs. în ajutor, cu un sfat: bănuiesc că nu mai locuiţi în ţară şi poate de aceea nu ştiţi că de câţiva ani buni, în interorul cuvintelor nu se mai scrie cu “î” (din “i”), ci doar cu “â” (din “a”)!
Teodora Buiţă
Teodora Buiţă
Îmi pare rău, d-na Cristina, că trebuie să vă contrazic, dar în limba română, regula spaţiului după un semn de punctuaţie (de tipul: punct, virgulă, punct şi virgulă, semnul exclamării, semnul întrebării, două puncte... etc.), s-a aplicat şi în trecut, nu are nicio legătură cu noile reguli de scriere! Vă asigur că şi când eraţi dvs. elevă, la fel se scria! Dacă nu mă credeţi, ca să vă convingeţi că am dreptate, intraţi într-un anticariat şi răsfoiţi o carte mai veche!
E o regulă simplă şi nu cred că respectarea ei cere prea mult efort din partea celui care scrie.
Mai ales acum, când textele sunt editate la computer, nu e vorba doar de estetică, nici de un simplu moft al unora, ci de o necesitate! De ce? Este extrem de uşor de intuit ce se întâmplă dacă nu se lasă spaţiu între semnul de punctuaţie şi următorul cuvânt. Ar fi - din punctul de vedere al computerului - un unic şi gigantic "cuvant", o singură unitate lexicală...
Mă bucur că aţi văzut şi un alt comentariu lăsat de mine, sper că aşa v-aţi lămurit că nu am nimic cu dvs. personal, că gestul meu s-a vrut pur şi simplu unul de ajutor colegial! M-am oprit asupra lucrării dvs. şi a d-lui Cezar, fiindcă mi-a plăcut ceea ce am văzut, ceea ce mi s-a transmis! Dar, fiindcă obişnuiesc să fiu sinceră, laud unde este cazul, dar vin şi cu sfaturi pertinente, acolo unde consider că este nevoie! Aşa am procedat şi acum, convinsă fiind că gestul meu va fi interpretat corect, nu că voi fi expusă jignirilor (nu mă refer la dvs., ci la dl. Helmut)!
Dacă am făcut acele comentarii şi mi-am permis să dau şi unele sfaturi, a fost cu intenţia de a veni, într-un fel, în ajutor, tuturor colegilor, fiindcă de multe ori, lucrările postate pe acest site sunt luate drept modele, multe circulând prin toată lumea, şi ca atare, găsesc că este normal să fie scrise corect din toate punctele de vedere!
E adevărat că nimeni nu este perfect, dar poate fi perfectibil!
Cu cele mai alese gânduri,
Teodora Buiţă
Cristina G
Nu mă voi duce la anticariat, deoarece am propriile mele cărţi vechi. Şi garantez că toţi avem în casa şi cărţi vechi.
Eu nu am fost tipograf, ci laborant chimist. Textele mele, în marea lor majoritate, conţineau formule chimice, probleme de chimie, buletine de analiză, şi câte şi mai câte, din acest domeniu. Pe care le scriam de mâna.
Că acum scriu la computer, am învăţat pe parcurs cum se procedează. Dar gramatica ştiu, încă de pe băncile şcolii.
Cred că majoritatea vizitatorilor vin aici să se relaxeze, poate chiar să înveţe câte ceva. Dar nu cred că vin, neapărat, să "vâneze" greşeli.
Pentru reguli de gramatică sau ortografie există site-uri de specialitate, din care şi eu învăţ.
Consider că pe această temă se poate vorbi la nesfârşit, aşadar doresc să-i pun punct, acum.
Îmi asum toate greşelile, inclusiv pe cele de gramatică sau ortografie.
Cristina
Lyo-Angela
De ce nu-s oamenii asa cum par !
Sau,daca nu,sa nu mai para oameni ! SHAKESPEARE (1564-1616)
Cauta la cine te pretuieste ,cat de curata e inima ,nu cat de inalt e gandul.
N . IORGA (1871-1940)
Amicii se pretind sinceri ,inamicii sunt intradevar.
SCHOPENHAUER (1788-1860)
Pot fagadui ca voi fi sincer ,nu insa nepartinitor .
GOETHE (1749-1832)
Minunata lucrare ce sta ca marturie a frumusetii ei,mandrie si culoare pura in luna care ne-a adus primavara calendaristic dar si o frumoasa mantie alba de zapada. Sa fii fericita Cristina,si multa sanatate :) si multa binecuvantare 8-> Cu tot respectul Alizeea
Cristina G
Consider că pe acest Pământ este loc pentru toată lumea: buni sau răi, tineri sau bătrâni, săraci, bogaţi...Talentaţi sau nu. Pătimaşi, indulgenţi, toleranţi, înţelegători...Fiecare în felul lui.
Mulţumesc, Alizeea, pentru comentariu şi pentru urări. Sunt un om fericit dar întotdeauna mai este loc. Şi primesc fericirea cu mare drag, când vrea să vină.
Cu acelaşi respect,
Cristina
Teodora Buiţă
Întotdeauna am considerat că a fi un om bun e una din marile calităţi ale vieţii şi că e bine să-ţi ajuţi semenii de câte ori este nevoie, fără a ţi se cere. Dar, nu e uşor deloc să răspunzi cu bunătate, să taci, când gestul îţi este greşit interpretat şi la o faptă bună, facută gratuit, fără nici cea mai mică intenţie de recompensare, ţi se răspunde contrar aşteptărilor!
Cu uimire, am ajuns să mă conving că se adevereşte o vorbă populară, care, cândva m-a făcut să zâmbesc: “Ncio faptă bună nu rămâne nepedepsită”, şi să înţeleg de ce, în prezent, indiferenţa a ajuns la loc de frunte...!
Îmi pare rău, d-na Cristina, dar nimeni nu v-a cerut asumarea unor greşeli “de gramatică sau ortografie”, toate discuţiile au fost deschise de dvs., nu de mine! Eu mi-am permis doar să vă atrag atenţia că ar fi bine să vă corectaţi textul, fiindcă, probabil din neatenţie, aţi scris de două ori “nu vei mai fii niciodată singură”, în loc de “nu vei mai fi niciodată singură”. Deci, reţineţi, am scris “neatenţie” şi nu vreun cuvânt jignitor, deoarece aceasta a fost convingerea mea şi nici nu am susţinut că nu cunoaşteţi regulile de gramatică! Gestul meu, aşa cum am precizat, s-a vrut de ajutor, nu doar pentru dvs., ci şi pentru alţi colegi de pe site şi nu de a jigni sau supăra pe cineva, fiindcă nu îmi stă în caracater! Dacă din vreun cuvânt al meu reiese aşa ceva, eu îmi cer scuze!
Şi tocmai fiindcă aţi susţinut şi dvs. că unii pot învăţa din prezentările postate pe acest site, am precizat că este bine să se acorde mai multă atenţie la scrierea textelor, venind, în calitate de filolog, şi cu sfaturi şi exemple concrete! Altfel, ce să înveţe, cum să scrie greşit???
În fine, voi proceda şi eu, la fel ca dvs., voi închide subiectul, într-adevăr sunt multe de discutat, dar constat că nu interesează pe nimeni, ba din contră, chiar deranjează, din moment ce au apărut şi unii sfătoşi, cu tot felul de citate moralizatoare, pline însă de greşeli (dovadă că eu degeaba vorbesc...), în care mai vin şi cu critici, în loc să-şi facă mai bine autocritica şi să-şi corecteze propriile greşeli!
Deci, închei la fel cum am început, cu toate neajunsurile vremurilor în care trăim, în pofida dezamăgirilor provocate de unii, prefer să rămân un om bun, chiar dacă nu e deloc uşor să răspunzi cu bunătate, atunci când ţi se răspunde exact pe dos, tocmai de cel căruia îi întinzi o mână de ajutor! Nu e deloc uşor să taci, atunci când eşti provocat şi acuzat pe nedrept! Dar eşti înţelept, dacă poţi să te stăpâneşti…, dacă poţi să răsplăteşti un rău cu bine, dacă poţi să răspunzi cu bunătate, atunci când cineva a fost răutăcios cu tine!
Dar, chiar dacă e mai comod să nu te implici, să stai în banca ta, indiferent la tot, într-o societate în care nonvaloarea a ajuns la rang de cinste, cum pe mine nu mă caracterizează indiferenţa, ci nobleţea spiritului, nu pot să stau doar să vegetez, ci voi continua să întind o mână de ajutor cui consider că merită, să-mi ajut semenii, să-i înţeleg şi să-i iubesc, să le iert unora răutăţile, răspunzându-le cu bunătate, fiindcă, eu aşa simt şi gândesc, că binele şi iubirea, cu lumina lor, ne vindecă sufletul, ne aduc împlinirea, şi doar aşa mă pot numi cu adevărat OM!
Să auzim numai de bine şi mult succes pe mai departe!
Teodora Buiţă
Cristina G
În viaţa mea nu credeam că un amărât de "i", poate naşte atâtea controverse. Am şi spus într-un comentariu de ce este acolo, nu din neştiinţă, ci din neatenţie. Şi am mai spus că ştiu şi de ce s-a intamplat asta. De aceea spun că mi-l asum pe acest biet "i".
Şi cred că discuţia, de fapt primul comentariu, va aparţine. Nu am deschis-o eu.
Sunt mai mult decât convinsă că nu aţi fi venit în niciuna dintre paginile mele, dacă acest "i" nu ar fi existat.
Pe mine nu m-a deranjat observaţia, o meritam, dovadă că mi-am şi asumat-o. Dar consider că s-a ajuns cam prea departe cu această discuţie interminabilă.
Doamnă Teodora Buiţa, aţi scris un lucru incorect. Cum puteţi spune că nonvaloarea a ajuns la rang de cinste? Această ţară a dat atâtea nume, atâtea talente, atâtea valori! Dacă vă referiţi la conducători, ei vin şi pleacă. Valorile rămân.
Dar nu cred că aici este locul pentru o astfel de discuţie. Sau despre ce nonvalori vorbiţi??
Fiecare, la locul lui de munca, cei care au un talent, cei care se implică în vreo activitate, sunt valori. Şi nu poate nimeni, niciodată, să le conteste munca sau talentul.
Că nu putem fi toţi perfecţi sau perfectibili, este în firea noastră. Eu recunosc, nu pot fi, desi imi doresc. Si este si cam prea tarziu pentru asta.
Deşi am spus că pun punct acestor comentarii, care nu mi-au adus decât dureri de cap, şi nu le mai vreau (nici comentariile de acest fel şi nici durerile), nu pot să nu continui.
Aţi scris în două comentarii (cel puţin acolo am văzut eu): "...Iar în ceea ce privesc observaţiile..." sau "...în ceea ce privesc creaţiile mele!".
După cum am citit - nu cu această ocazie, doar am şi spus că vreau să învăţ reguli noi sau mai vechi, uitate - am citit, aşadar, că formularea "ÎN CEEA CE PRIVEŞTE" este INVARIABILĂ. Adică, pe înţelesul nostru, este "bătută în cuie". Nu contează ce urmează după această formulare, singular sau plural, ea rămâne neschimbată. Ea însemnând referitor la ceva, cu privire la ceva, in privinta a ceva...
Aşadar, după cum m-am informat, "În ceea ce privesc" este greşit.
Acum, dacă mă veţi contrazice, o puteţi face. După cum v-am spus, eu am fost laborant chimist, şi am fost foarte pregătită în ceea ce am avut de făcut. Şi mi-a plăcut să învăţ, să fiu în pas cu tot. Că omul este supus greşelilor, toţi suntem oameni...
Cu aceleaşi gânduri bune,
Cristina
edy
Buna ziua. Draga Cristina G. Imi cer scuze, ca intervin, insa prezentarea este foarte frumoasa, reusita, motiv pentru care va felicitit. Ma intrebam, cine este persoana, firma, societatea, care stabileste etalonul unei diaporame? Cand Pablo Picasso intre anii 1908 - 1914 a inceput sa lanseze in pictura sa "cubismul" nu l-a criticat nimeni, ba mai mult, operele sale care pentru unii dintre noi sunt greu de inteles, au o valoare foarte importanta atat in arta cat si ca valoare materiala.
Vezi de ex lucrarea Femeie pe fotoliu - 1913. Asadar, dupa parerea mea, fiecare autor isi poate creea opera cum doreste fara sa dea explicatii nimanui. Si eu am creeat cateva pps-uri, unele dintre ele chiar sunt prezente pe acest site. Unii m-au contestat, altii m-au laudat, atii chiar au copiat fara bun simt creeatiile mele.
Cu respect , Edy
Licorna
Pentru toţi cei care o acuzaţi pe Cristina de greşeala cu cei doi "i" ar trebui să ştiţi că eu sunt prima care a comis-o deoarece eu am făcut traducerea respectivă. Greşelile dintr-un text scris la calculator sunt mult mai frecvente decât cele dintr-un text scris de mână tocmai pentru că tastele îţi pot juca feste.
Cristina a preluat traducerea mea cu toată încrederea. Dacă eroarea a apărut de două ori, e din cauza comenzii copy-paste, fiind vorba despre acelaşi vers.
Greşeala cu pricina s-a întâmplat din neatenţie, oboseală şi i se putea întâmpla oricui.
Nimeni nu e perfect.
Îmi cer scuze pentru toate neplăcerile provocate cititorilor şi mai ales Cristinei pentru că am intervenit atât de târziu, dar adresa de mail pe care o folosesc pentru a primi notificări de pe acest site e una secundară, verificată mai rar.
În speranţa că am clarificat lucrurile, vă doresc tuturor să vă bucuraţi în continuare de frumoasele prezentări de pe acest site.
Cristina G
Ce bine că suntem diferiţi, noi, oamenii! Altfel ne-am numi roboţi. Tocmai imperfecţiunile fac diferenţa dintre noi. Cât mă bucur că sunt imperfectă!
Nu, domnule Edy, nimeni nu are dreptul să impună un etalon pps-urilor, pentru că cei ce le crează gândesc diferit. Şi mie îmi plac lucrările dumneavostra, tocmai că sunt diferite faţă de ale mele.
Vă mulţumesc din sufletul că v-a placut ce am realizat.
Vă doresc inspiraţie şi spor la lucru.
Cu stimă,
Cristina
Cristina G
Draga mea, Licorna, chiar nu trebuie să-ţi ceri scuze. S-a întâmplat...
Dar din toate câte s-au vorbit aici, trebuie să recunoaştem că avem şi de învăţat. Observaţiile doamnei Teodora Buiţa sunt pertinente.
Supărarea mea a fost că s-a ajuns prea departe cu discuţiile.
Îţi mulţumesc mult pentru tot ce faci pentru mine.
Îţi doresc mult succes în carieră.
Cu multă prietenie,
Cristina
Un prieten drag! / Filologul Apetrei
Buna ziua, Doamna Cristina!
Mai intai de toate, va rog, sa primiti felicitarile si aprecierile mele sincere, nu doar in legatura cu aceasta Prezentare, ci si in relatie cu ansamblul muncii Dvs. in general. (Am si premiat aceasta Prezentare "post eveniment" cu un vot personal) Va cunosc multe lucrari si pot sa spun ca m-au surprins placut.
Probabil interventia mea, va fi un eveniment neasteptat pentru multe persoane, dar, am simtit acest indemn launtric de a interveni... Undeva in comentariile citite am intalnit ideea: "În viaţa mea nu credeam că un amărât de "i", poate naşte atâtea controverse."
Ei bine, un "amarat de "i", dupa 40 de ani mi-a facut si mie viata grea! Asadar, vedeti cata importanta au "buchiile"! Dar, aceasta este o alta problema.
Voi continua cu o scrisoare deschisa, adresata Doamnei Teodora Buita!
" Servus Dora!
Ma scuzi, ca trebuie sa-ti scriu aici, cand de fapt, purtam discutii si avem schimburi de corespondenta si in particular... dar, chiar am vazut ca este necesar si ca tu, nu vrei sa ma asculti pe mine niciodata!
Colegi, prieteni, iubitori de PPS-uri, mi-au semnalat atitudinea ta, lipsita de camaraderie in ceea ce priveste felul tau, de-a face observatie in public! Stiu pentru ca eu insumi am simtit-o pe acest site, la Prezentarea: "CANTEC PENTRU MAMA", a mai simtit-o si Cezar, la Prezentarea: "De ziua ta, din tot sufletul... La multi ani!" si bineinteles, acum Cristina. (foarte posibil si altii) Te-am rugat, atunci... sa nu mai procedezi in felul acesta, dar, se pare ca "tu nu ai urechi sa ma asculti". Am sa te intreb personal, chiar nu te poti stapani? Chiar nu poti da dovada de un pic de "flairplay" si sa-ti "ajuti colegii" trimitandu-le un mail, cu "observatiile tale pertinente? Imi pare rau pentru tine si imi pare rau, daca n-o sa-ti placa ceea ce scriu aici, dar, invata si tu, pentru Dumnezeu odata, sa respecti pe cineva... Cui folosesc toate regulile gramaticale, daca pentru un "i" sau alta "buchie", pierzi un prieten? Sau crezi ca impresioneaza pe cineva cat de "filolog" sau mai putin esti? Nu toata lumea are doi ani de studii in tehnoredactare cum spui tu ca ai, dar, lumea incearca sa ofere ceva frumos... fiiecare dupa puterea, talentul si capacitatile care le are. Nu crezi ca ar trebui sa valoram lucrul acesta, mai intai de toate? Am sa-ti povestesc ceva recent...
(Revizuieste-ti comentariile si o sa observi ca si tu ai greseli, sau la tine este permis, dar, la altii nu?) Atata timp cat toti suntem supusi greselii, AR TREBUI SA FIM MAI INTELEGATORI SI MULT MAI INDULGENTI IN A CRITICA.
Imi scrie un domn (l-as fi scris cu "D", daca ar fi meritat...), vadit deranjat de lipsa diacriticelor in unele lucrari ale mele... I-am explicat situatia, dar, a continuat intr-un ton jignitor si superior, uitand de fapt sa spuna: "Buna ziua, Ma numesc... Sunt... sau La revedere"
Da-mi voie sa spun, draga Dora, ca ma lasa rece o persoana cu: "cinci Doctorate sau 20 de Diplome..." daca nu stie sa aplice cele mai elementare norme de bun simt sau de buna crestere! Am spus-o si o sustin: "Oricine-ai fi, nu poti fi nimic in viata, inainte de-a fi om"!
Haideti sa invatam sa ne respectam unii pe altii, haideti sa incercam sa fim prieteni, haideti ca impreuna prin ceea ce facem sa contribuim la calitate frumosului in diversitatea lui. Intre "autorii de frumos" (PPS-isti) nu ar trebui sa existe: invidie, sentimente rautacioase, ipocrizie, plagieri, limbaj verbal inadecvat sau lipsa de bun simt. Ma intreb: "Unde s-ar ajunge daca s-ar obtine avantaje materiale in urma PPS-urilor"? La cate scandaluri monstruoase, au fost numai pe acest site! Ca un vechi prieten, te rog, uita de "catedra si de defectul tau profesional" si nu-ti trata colegii ca pe niste copii ignoranti, pentru ca adevaratii invatati nu sunt cei care invata pe altii, ci cei care in permanenta simt nevoia sa fie invatati!"
Filologul Apetrei
P. S. Sper ca nu te deranjeaza sinceritatea aceasta a mea, o persoana sincera ca tine, va sti s-o aprecieze corect! Aceasta este adresa mea de mail pentru cei care vor sa spuna lucrurilor pe nume!
contact_filologul_apetrei@yahoo.es
Teodora Buiţă
Deşi am promis că nu voi mai reveni, uimită unde s-a ajuns de la o mică observaţie, oricât de înţeleaptă aş fi, nu pot să tac, când mi se aduc acuzaţii pe nedrept, spre surpriza mea, şi de la cei pe care eu îi consideram prieteni! Aşadar, mai întâi am să-i răspund lui Edy. Într-adevăr, aşa cum spui, nimeni nu impune „etalonul unei diaporame”, normal că fiecare o concepe în funcţie de ceea ce doreşte să transmită, alegându-şi melodia şi imaginile adecvate! În schimb, când e vorba de text, aici, dragă Edy, regulile de scriere sunt aceleaşi pentru toată lumea şi nu sunt impuse de mine, ci de Gramatica limbii române.
Şi fiindcă am ajuns la acest subiect, voi continua, răspunzându-i lui Stelian (Filologul Apetrei) cu explicaţia pe care i-am mai dat-o şi altădată, că regulile de gramatică nu le-am învăţat în cei 5 ani de facultate şi nici în cei doi de specializare, de care aminteşte aici, ci în clasele primare. Aşa că, Stelian, nu mai veni cu aceleaşi scuze puerile, cu care ai venit şi acum 3 ani, că nu e cazul! Ţi-am spus şi atunci, îţi repet şi acum, impresia despre o persoană şi cultura ei ţi-o faci şi după cum scrie, nu numai după ce scrie! Întotdeauna am considerat că e lipsă de respect, nu doar faţă de mine, ci mai ales faţă de public, să mă prezint cu o lucrare cu tot felul de greşeli. Ştiu că intervenţia ta a fost făcută din dorinţa de a-mi plăti poliţa pentru observaţiile mele de atunci, dar, fiindcă ţi-ai permis să faci afirmaţii fără acoperie, chiar te rog şi insist să-mi arăţi o singură greşeală măcar făcută de mine în vreo prezentare, şi atunci mai stăm de vorbă! Altfel, frumos ar fi fost să-mi mulţumeşti pentru ajutorul dat, aşa cum s-ar fi comportat un prieten, nu să vii cu critici, uitând că exact datorită observaţiilor mele ţi-ai îmbunătăţit cunoştinţele de gramatică (citeşte cum ai scris atunci şi cum scrii acum şi vei vedea că am dreptate)!
Fii convins că dacă ştiam adresa d-nei Cristina şi a d-lui Cezar, dacă erau în lista mea de corespondenţi, procedam şi cu dumnealor, întocmai cum o fac cu prietenii apropiaţi (inclusiv cu tine), le-aş fi scris în e-mail ceea ce doream să le transmit, fără a fi nevoie de indicaţiile tale. Dacă am procedat astfel, a fost fiindcă nu le ştiam adresa, şi nu pentru a mă da grozavă şi nici din vreun interes anume, ci doar, aşa cum am menţionat, pentru a ajuta. Spaţiul acesta pentru un astfel de scop a fost creat, nu doar pentru a fi aduse osanale, ci şi pentru ca vizitatorul să-şi spună părerea, sincer, deschis, să vină chiar cu propuneri, sugestii, idei noi...
Eu nu am susţinut niciunde că m-aş considera o persoană perfectă, departe de mine acest gând... Şi mie mi se întâmplă, uneori, mai ales în corespondenţa pe e-mail, fiindcă, aşa cum spunea şi d-na Licorna, faţă de scrisul de mână, la calculator „tastele îţi pot juca feste”, ca din cauza grabei sau oboselii (în general mesajele mi le citesc şi scriu la ore foarte târzii, şi tu ştii prea bine), când nu apăs suficient de tare pe o literă, să nu se imprime. Sau, obişnuită fiind să scriu cu diacritice, în mesajele trimise vorbitorilor de limbă franceză, engleză, spaniolă..., mi se întâmplă să pun pe „y” în loc de „z”, ca în scrierea din limba română. Deci, normal că oricui i se poate întâmpla să greşească şi tocmai de aceea am venit cu acea indicaţie, că e bine ca prezentările să fie citite cu multă atenţie şi corectate, acolo unde au scăpat, probabil din neatenţie sau grabă, anumite greşeli, înainte de a fi puse pe site!
Aşadar, te întreb acum în încheiere, unde vezi tu, Stelian, lipsă de respect, în observaţiile sau sfaturile date de mine? Ba din contră, mi-am cerut şi scuze, dacă cineva s-a simţit jignit prin ceea ce am transmis! Şi fiindcă tot ţi-ai dorit tu sinceritate, fii şi tu la rândul tău sincer şi spune-mi, dacă eu mă purtam cu tine aşa cum o ceri tu, dacă tot timpul te lăudam ce grozav eşti, fără a-ţi corecta greşelile, râzând în schimb cu alţii de ele, ai
Teodora Buiţă
Aşadar, te întreb acum în încheiere, unde vezi tu, Stelian, lipsă de respect, în observaţiile sau sfaturile date de mine? Ba din contră, mi-am cerut şi scuze, dacă cineva s-a simţit jignit prin ceea ce am transmis! Şi fiindcă tot ţi-ai dorit tu sinceritate, fii şi tu la rândul tău sincer şi spune-mi, dacă eu mă purtam cu tine aşa cum o ceri tu, dacă tot timpul te lăudam ce grozav eşti, fără a-ţi corecta greşelile, râzând în schimb cu alţii de ele, ai mai fi evoluat în a scrie corect? După regulile mele de morală şi conduită, un astfel de comportament, menţionat de tine, l-aş considera a fi al unui prieten făţarnic, nu al unuia adevărat!
Dacă astfel de prieteni îţi doreşti, atunci eu îţi urez să ai parte de ei, că ţi-i meriţi! Eu una, mi-am învăţat lecţia, le mulţumesc tuturor pentru „contribuţie” şi „amabilitate”, dacă nu au înţeles esenţialul, e problema lor, eu îi anunţ că poate să stea liniştiţi, de la mine, de acum, nimeni nu va mai primi vreun sfat! Cine are nevoie, ştie unde să mă găsească, aşa cum m-a găsit şi până acum!
Să auzim numai de bine!
Teodora Buiţă
Un prieten drag! / Filologul Apetrei
Imi pare rau, ca nu am acea posibilitate de-a pune acele simboluri care exprima o "stare de fapt", in Messenger... As alege trei fete care rad! Pentru ca tot ce-ai scris mai sus, ma inveseleste. Tu stii, ca daca as vrea, eu am o replica la fiecare cuvant al tau... la fiecare punct, la fiecare virgula. Dar, nu este intentia mea aceasta de-a duce o polemica interminabila cu tine aici, pentru ca tot ce-ar intelege lumea, nu ar fi altceva, decat faptul ca "noi ne-am iubi" si stii bine si TU si EU, ca nu-i adevarat lucrul acesta! (Rad). Dupa cum vezi, nu mi-am pierdut simtul umorului!
Am sa fiu punctual cu cateva lucruri...
Mai intai cu studiile tale pe "domeniu" 5+2=7, este normal sa scrii ceva mai bine decat oricare alt "inginer" cum spui tu intr-o ocazie, altfel ai scrie la fel... iar cei care au facut acum 40 de ani clasele primare sau au decade de cand nu mai vorbesc, nu mai gandesc sau nu mai scriu romaneste, este normal sa mai uite, chiar limba materna! Deci eu le acord o circumstanta atenuanta, tu nu!
Tu spui: "impresia despre o persoană şi cultura ei ţi-o faci şi după cum scrie, nu numai după ce scrie!"
- Nu draga! Impresia despre o persoana ti-o faci dupa caracterul, bunatatea si bunul simt pe care-l are! Pentru ca n-o sa-i ceri nimanui: "Scrie-mi aici un text ca sa-l duc la grafolog sa vad daca esti cult sau nu, sau daca esti bun sau rau"!
Eu sunt convins, schimband ordinea ideilor, ca daca "ai fi vrut, ai fi stiut" adresa lui X sau Y pe care ai vrut sa-i "blagoslovesti" cu ajutorul tau. Eu am aflat ori de cate ori am dorit o adresa a cuiva pe acest site, inclusiv pe a ta!
Asa ca nu ai scuze, mai ales ca eu ti-am atras atentia sa nu mai procedezi cu nimeni la fel ca si cu mine... deci stiai ca faci rau ce faci!
Atunci cand respecti pe cineva, si nu vrei sa-l lezezi in public (asa cum facem noi acum) iti lasi o adresa de-a ta, pentru ca persoana pe care vrei s-o contactezi sa nu fie expusa, cu alte cuvinte faci tot posibilul sa aduci intr-un cadru cat mai discret o problema incat; "sa vindeci, nu sa ranesti". Eu ma mir ca tie, care-ti functioneaza mintea ca la NASA, nu ti-a trecut prin cap asa ceva!
Sper ca data viitoare sa fie altfel!
Este adevarat ca m-ai ajutat cu unele probleme si pentru aceasta iti multumesc, fara a face alte comentarii, cred ca ti-am fost recunoscator... dupa cum la fel de adevarat a fost, ca a trebuit sa-mi caut un "filolog" mai bun!
Atunci cand m-am referit la faptul ca si tu faci greseli a fost: "Revizuieste-ti comentariile si o sa observi ca si tu ai greseli," eu nu m-am referit la Prezentarile tale, pentru ca stii parerea mea despre ele. Stii bine ca nu fac afirmatii fara acoperire, iar unde crezi ca nu este "acoperis", considera ca a fost opinia mea personala. In ce priveste toata "tevatura" ta cu tastele, nu faci decat sa confirmi un lucru pe care-l stim toti: "Eu gresesc, tu gresesti, el greseste si puralul..."! Asa ca: "Oricat de speciali ne-am crede noi, nu suntem cu mult mai deosebiti decat ceilalti".
MI-A PLACUT IN INCHEIERE O URARE PE CARE MI-AI FACUT-O:
" După regulile mele de morală şi conduită, un astfel de comportament, menţionat de tine, l-aş considera a fi al unui prieten făţarnic, nu al unuia adevărat! Dacă astfel de prieteni îţi doreşti, atunci eu îţi urez să ai parte de ei, că ţi-i meriţi!" - BINEINTELES CA DA! Tu esti una dintre prietenii mei! (iti dai seama ca nu pot sa nu rad, aici as pune hohote)
Si-am sa-ti mai spun un secret despre tine: In final faci o promisiune...
EU SUNT SIGUR, CA N-O S-O RESPECTI!
Draga Dora, cu tine este o placere sa corespondez, chiar si atunci cand toata "mancarea" este numai "acra"! Scrie-mi in "ograda" de-acum inainte!
Tu stii ca, nu ajungem la nici un rezultat! Eu am mai fost inteligent si am cedat in alte ocazii primul... Dar, mai fii si tu acuma!
Filologul Apetrei
P. S. NU MAI STA NOPTILE, ASA CUM STII CA STIU... vezi ca numai greseli (de viata) faci... (Rad cu pofta!)
edy
Buna ziua. Stiu ca nu e frumos sa avem o discutie aici, pe site-ul acestor oameni care incearca sa faca ceva frumos pentru semeni lor.
Draga Teodora Buiţă.
1.Eu nu m-am adresat domniei tale. Nu inteleg de ce simti nevoia sa-mi raspunzi mie.
2.Daca domnia ta studiaza gramatica limbi romane si imi vorbesti despre asta, eu as putea sa va vorbesc despre una din competentele mele, psihologia?
Mai intai totul este relativ iar in discutiile de sus nimeni nu greseste, sunt doar pareri diferite
Ok...cred ca nu ar fi fair play sa imi vorbesti precum unui copil (sa folosesti probabil, in mod inconstient, una din regulile manipularii) intrucat nu spera sa-ti raspund, prin sugestibilitate si cu o oarecare probabilitate, si sa obtii un raspuns sau o reactie tot atât de lipsita de simt critic ca al unui copil de 12 ani.
Acestea fiind lamurite, cu totii dispunem de o harta a mintii, formata in perioada educatiei noastre (contruita prin asocieri de idei si emotii), cu ajutorul careia ne raportam la situatiile aparute (teritoriul fiind viata si situatiile in sine).
Conditia de reusita in acest proces este dorinta de a face o transformare reala, constientizarea faptului ca fara implicare personala, nimic nu se va produce de la sine, sinceritatea, multa flexibilitate si vointa de a extrage maximum de efecte.
Toti oamenii sunt inzestrati de Creator cu o agresivitate naturala, necesara in primul rand pentru autoaparare atat fizica cat si psihica. Aceasta agresivitate la nivel energetic este de fapt o forta vitala necesara vietii, care in trecut folosea la vanatoare si autoaparare. In prezent folosita adecvat se transforma in asertivitate – puterea de a fi tu insuti in orice situatie si de a spune lucrurilor pe nume - iar sublimata in mod constient se poate transforma in forta spirituala, forta de determina mersul lucrurile – desigur, o arma cu doua taisuri...
Deseori oamenii buni isi tin agresivitatea in frau, o reprima din start considerand-o ceva rau, iar tot acest potential energetic natural este tinul astfel in rezerva, blocat. Ei aleg pacea si armonia, si acest fapt este un plus, insa uneori avem nevoie si de agresivitate fie pentru a ne apara, fie pentru a spune lucrurilor pe nume, fie pur si simplu pentru afirmare, adica pentru a fi asertiv.
Oamenii buni ar trebui sa stie ca agresivitatea nu trebuie folosita pentru distrugerea altor fiinte, dar uneori folosirea ei este ceva necesar pe acest pamant, atat pentru aparare, cat si pentru afirmare, altfel campul nostru energetic poate fi afectat. Raspunsul nerostit, vorbele nespuse, se deruleaza de cele mai multe ori autoamat in gand, ducand la blocaje energetice, boala sau intamplari neplacute.
Va propun tuturor ingropam securea razboiului si sa ramanem prieteni.
Cu drag, Edy
Cristina G
Domnule Filolog Apetrei, vă mulţumesc pentru intervenţie, pentru aprecierea muncii mele, prin comentariu şi prin vot.
Mulţumesc tuturor celor care au comentat aici. Poate din aceste comentarii învăţăm fiecare câte ceva, ce crede el de cuviinţă. Eu învăţ să vă respect mai mult, să iau oamenii aşa cum sunt ei, să învăţ din greşeli.
Şi promit că nu vă voi dezamăgi niciodată prin ceea ce voi lucra, prin ceea ce voi spune.
Vă doresc tuturor multă linişte sufletească. Suntem în Postul Paştilor. Să dăm uitării tot, să fim mai buni, mai toleranţi unii cu alţii. Căci, până la urmă, suntem oameni cu toţii şi trebuie să ne acceptăm aşa cum suntem. Numai Dumnezeu este mai presus de noi.
Cu tot respectul,
Cristina G.
Un prieten drag! / Filologul Apetrei
Stimata Doamna Cristina, nu aveti pentru ce sa-mi multumiti!
Dimpotriva, eu ar trebui sa-mi cer scuze, pentru ca am intervenit aici, la un subiect atat de sacru; "Mama", care "cu sau fara greseli de redactare", ramane - INVARIABIL.
De asemenea, imi cer scuze, fata de cititorii fideli ai acestui site, pentru limbajul "agresiv si inapropiat" pentru cei care nu inteleg situatia in complexitatea ei.
Fiecare avem dreptul la a invata cate ceva... cu cat invatam mai mult din orice experienta, cu atat mai mult ne dam seama de imensul ignorantei noastre!
Fie ca primul pas, in Abecedarul "Respectului", sa fie acceptarea din partea noastra, a valorii celuilalt, a muncii lui si a diversitatii lui individuale.
Va multumesc, pentru intelegere!
Filologul Apetrei
ion5
Adevarul este...dincolo de noi...chiar si de voi!
STANA
UN MESAJ PRETIOS ADUS DIN SUFLET PENTRU SUFLET.... PLIN DE DRAGOSTE SI RECUNOSTINTA !
FELICITARI SI RESPECT REALIZATOAREI CARE CU FIECARE REALIZARE NE CONDUCE IN MOD VIRTUAL IN MOMENTE DE REFLECTIE SI PROFUNDA RECUNOSTINTA PENTRU ADEVARATELE VALORI...
MAMA ESTE SI VA RAMANE PENTRU FIECARE DIN NOI...VIATA,OCROTIRE SI DRAGOSTE SFANTA
Lyo-Angela
Se cade sa ne gandim si la bunicute care apreciaza si copiii si nepoteiii ele traind de doua ori sentimentul de parinte... aducandu-ne in prim plan momente minunate din decursul unei vieti de emotii si bucurii implinite.
Multe din momentele trecute mentin viu si plin de iubire ,drumul pe care pasesc catre sfarsit cu gandul ca si-au facut datoria daca si umasii copiilor sunt indrumati cu aceiasi daruire si rezultate minunate. La multi ani ! tuturor si multumim cu drag ! :)
Cristina G
Dragă Stana, mă bucur enorm, ori de câte ori te opreşti asupra paginilor mele. Mă pot considera fericită că sunt respectată, felicitată de tine şi de cei care îmi apreciază munca.
Da, fericirea vine şi din astfel de lucruri, aparent mărunte. Nu sunt deloc mărunte. Pentru mine au o mare importanţă: aceea că nu lucrez degeaba. Şi că prin ceea ce lucrez, ating sufletele sensibile.
Cu mult drag şi mii de mulţumiri,
Cristina