Elifaz se îndoieşte iarăşi de evlavia lui Iov [...]
Elifaz se îndoieşte iarăşi de evlavia lui Iov [...]
Iov răspunde lui Ţofar despre fericirea şi pedeapsa necredincioşilor [...]
Cuvântul lui Ţofar; fericirea necredincioşilor este nestatornică [...]
Iov în necazurile lui se mângâie cu nădejdea învierii. [...]
Bildad socoteşte pe Iov între cei fără de lege. [...]
Iov povesteşte mai departe necazurile lui [...]
Iov dovedeşte nevinovăţia sa [...]
Elifaz vrea să facă pe Iov făţarnic. [...]
Nimicnicia vieţii omeneşti [...]
Iov cere ca Dumnezeu să-i dea pe faţă păcatele [...]
Iov se apără înaintea lui Tofar şi a prietenilor săi [...]
Iov învinovăţit de faţărnicie [...]